Azi mi-am aruncat ghetele. Eu sunt genul de om care ține la unele lucruri mai mult decât la altele… și mă leg cu ele la cap… știu că nu e bine, trebuie lăsat spațiu pentru întâmplări noi iar cele vechi lăsate în pace, stocate în minte. Dar chiar îmi plăcea de ghetele alea. Îmi aminteau de mai multe călătorii cu femeia vieții mele și de evenimente prin care am trecut cu bine … și cu rău. S-au rupt în mai multe locuri și nu mai sunt purtabile dar amintirile impregnate în acea piele păreau pierdute, lăsate și ele să putrezească la gunoi. Totuși, alergând spre firobuz m-a lovit o revelație. Am fotografii din toate acele călătorii, am, inclusiv, un portret al ghetelor. Gata, m-am liniștit. Sărbători fericite tuturor!