Eugen Bercei: “Tehnic, perfecţiunea este posibilă”

Ce înseamnă perfecţiunea atunci când ne referim la fotografie? Este posibilă? În acest interviu, Eugen Bercei, artist fotograf şi lect. univ. dr. la Universitatea Tibiscus din Timişoara, ne-a răspuns acestor întrebări. El susţine că, din punct de vedere al tehnicii, perfecţiunea este posibilă. Mai multe detalii veţi găsi în rândurile de mai jos.

Cum obişnuiaţi să prelucraţi fotografiile înainte de apariţia digitalului?

Eugen Bercei: Am avut, până în anul 2006, un laborator bine dotat. Am fost nevoit să renunţ la el, atunci când am schimbat locuinţa. Îmi prelucram singur fotografiile, în soluţii pe care mi le preparam, folosind reţete cunoscute sau, de multe ori, reţete proprii.

Aţi mai reveni la film?

E.B.: Încă mă bântuie nostalgia laboratorului. Dacă încă l-aş avea, sigur l-aş mai folosi, fără să spun că aş reveni… Dintre prietenii mei numai unul mai lucrează pe film – Damian Diaconescu. Obţine rezultate minunate.

Ce impact a avut apariţia fotografiei digitale asupra stilului dumneavoastră?

E.B.: Nu aş putea spune că digitalul mi-a influenţat stilul. Cu siguranţă însă, mi-a lărgit posibilităţile de exprimare, fotografia digitală putând fi copios „manipulată” cu ajutorul programelor de editare. În laboratorul clasic, chiar dacă nu erai „tragic în efort şi comic în rezultat”, pierdeai enorm de mult timp şi material, efectul pe care căutai să îl obţii fiind în majoritatea cazurilor destul de greu de controlat.

După toată experienţa acumulată, preferaţi acum un anumit gen de fotografie?

E.B.: Nu prefer un anumit gen. Prefer fotografia bună, oricărui gen fotografic îi aparţine.

Cât este dispus fotograful Eugen Bercei să intervină asupra unei imagini cu ajutorul programelor de editare pentru ca varianta finală să se poată numi într-adevăr fotografie?

E.B. Mai întâi, trebuie ca o imagine să îndeplinească condiţiile care să mă convingă că merită prelucrată. Dacă le îndeplineşte, intervin. Intervenţia trebuie astfel făcută încât cel care priveşte imaginea să nu-şi dea seama de ea. Intervin până în momentul în care sunt satisfăcut de rezultat. Există şi cazuri în care, din mai multe imagini, execut un amestec care reprezintă o realitate aproximativă doar, de multe ori imposibil de realizat direct, pur fotografic. În alte cazuri, voit, intervenţia o fac “la vedere” –  asemenea intervenţii conducând, de cele mai multe ori, la sporirea impactului vizual sau la sublinierea unor anumite elemente constitutive ale imaginii.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră imaginea perfectă?

E.B.: Perfecţiune? Din ce punct de vedere? Tehnic, perfecţiunea este posibilă. Însă, o fotografie trebuie analizată din multe alte puncte de vedere: al compoziţiei, al impactului vizual, al mesajului pe care îl poartă, al capacităţii de a emoţiona estetic (şi nu numai) privitorul, al armoniei cromatice etc. Sunt de părere că imaginea perfectă nu există, dar am văzut lucrări ale maeştrilor fotografiei care se apropie de perfecţiune.

Ce fotografi v-au inspirat de-a lungul timpului?

E.B.: Posed în memorie o destul de cuprinzătoare bibliotecă de imagini “la purtător”, ilustrată cu fotografii ale unor maeştri ca Edward Steichen, Ansel Adams, Yousuf Karsh, Henri Cartier-Bresson, Robert Capa, Philippe Halsman şi mulţi alţii. Aş mai adăuga şi câţiva maeştri din România: Aurel Mihailopol, Mircea Faria, Hedy Löffler, Ştefan Donath şi Iuliu Martin (ultimii trei din Timişoara). Probabil că fotografii din aceasta bibliotecă, prin spiritul lor, mă influenţează.

Ce le-aţi transmite tinerilor fotografi?

E.B.: Le-aş spune că un adevărat fotograf al erei digitale nu se poate numi aşa, dacă nu cunoaşte bine un program de editare a imaginii digitale, dacă se poate, cel mai performant program al momentului. Le-aş transmite să profite din plin de enorma cantitate de informaţie din domeniul fotografiei existentă în internet, să privească cu multă atenţie, de câteva ori, realizările marilor maeştri ai fotografiei, după care să le mai privească o dată. Şi încă o dată…

Fotografii Eugen Bercei: